Admin Administrator


Data inscrierii: 31/Iul/2008 Mesaje: 103 Localitate: Braila
|
Trimis: 02/08/2008 04:18 Titlul subiectului: Învăţământ |
|
|
Învăţământ
În cele 44 unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Brăila (municipiul Brăila, oraşele Ianca, Făurei, Insurăţei şi 40 comune) funcţionează 388 unităţi de învăţământ ce cuprind 185 grădiniţe, 170 şcoli primare şi gimnaziale, 23 grupuri şcolare şi licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor şi elevilor, 4 case de copii şi 2 şcoli ajutătoare.
Aceste unităţi de învăţământ cuprind 2355 săli de clasă, laboratoare şi cabinete şcolare în care învaţă în jur de 72.810 elevi, indrumaţi de 4.710 cadre didactice. De asemenea, funcţionează 13 şcoli profesionale, de ucenici, 5 şcoli postliceale de specialitate şi tehnice de maiştri şi o unitate de învăţământ superior.
Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele
(inclusiv învăţământul particular)
Judeţul Brăila
Total
Preşcolar
Primar şi gimnazial
Liceal
Profesio-nal şi de ucenici
Postliceal şi de maiştri
Superior
Total
Primar (cl.I-IV)
Gimnazial (cl.V-VIII)
Învăţă-mântul special(cl.I-VIII)
1995/1996
76157
12190
42760
23520
18437
803
12982
4819
1281
2125
2000/2001
69749
10297
40646
17163
22807
676
10536
4076
1989
2205
2001/2002
68212
10307
38726
15918
22194
614
10860
4199
1766
2354
2002/2003
66948
10540
36386
15408
20456
522
11311
4859
1376
2476
2003/2004
65270
10442
34440
15560
18473
407
11594
5245
1137
2412
2004/2005
62640
10492
31821
14871
16624
326
11934
5082
1037
2274
2005/2006
60589
10725
29948
14268
15417
263
11739
5108
927
2142
Tradiţii şi meşteşuguri
Aşa cum precizează tratatul conceput în anii 1975-1977, sub îngrijirea Centrului de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă - Studii de etnografie şi folclor în zona Brăiliei -'Ocupaţiile principale specifice Câmpiei Brăilei au fost, în egală măsură, creşterea animalelor şi agricultură, apoi creşterea albinelor, a viermilor de mătase, a plantelor textile: cânepa şi inul, pescuitul (...)'.
Microzona satelor de la malul Dunării (ex. Tufeşti, Gropeni) s-a remarcat, începând cu ce-a de-a doua jumătate a secolului XIX, printr-o înflorire a meşteşugurilor feminine, în distinct ţesăturile. Din categoria ţesăturilor specifice acestei zone semnalăm: foiţa, scoarţa, pelitarul, covorul, duşegul, velinţa, macatul, feţe de pernă şi cearşafuri, ştergărele şi perdelele de borangic.
O nota aparte a acestei microzone o conferă cusăturile pe costumele populare făcute cu arnici şi lână colorată în diferite modele geometrice originale şi tehnici de fapt specifice cum ar fi 'orzişorul' şi 'muşculiţa'. Pentru aceste costume populare există o cerere din ce în ce mai mare din partea familiilor româneşti din diasporă dar şi a tineretului din ţară care se arată extrem de interesat de valorile folclorice şi de originalitatea vestimentaţiei. |
|